Date de contact:
Adresa: Ploiești, B-dul Independenței, Nr. 1
Telefon: 0244/511.375 0244/522.264
Fax: 0244/511.375
Email: office@artmuseum.ro
Web: www.artmuseum.ro
Director general:
Florin SICOIE
Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”
În anul 2005, printr-o hotărâre a Consiliului Județean Prahova, instituției i-a fost atribuită denumirea de Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, în onoarea celui mai important dintre ctitorii săi și a familiei căreia i-a aparținut clădirea-monument în care se află astăzi sediul muzeului.
1. Muzeul de Artă Ploiești
Muzeul de Artă Ploiești își are originea în Pinacoteca Municipiului Ploiești, înființată în noiembrie 1931, în urma eforturilor consecvente ale unui grup de intelectuali ploieșteni, printre care avocatul, omul politic și colecționarul de artă, Ion Ionescu – Quintus, arhitectul Toma T. Socolescu, istoricul Dumitru Munteanu – Ramnic, cu sprijinul autorităților locale și în cadrul Așezămintelor Culturale „Nicolae Iorga”.
După Marea Unire din 1918, s-au luat numeroase măsuri, la scară națională, pentru organizarea unei rețele de muzee specializate. Astfel, dispunând de o colecție de artă românească din perioadele clasică, modernă și vizând achiziții de la artiști contemporani, Pinacoteca Municipiului Ploiești se alatură muzeelor de artă deja existente la acea dată printre care: Muzeul Bruckenthal, Pinacoteca Națională, Muzeul „Theodor Aman”, Muzeul „Anastase Simu”, Muzeul „Toma Stelian”, pinacotecile din Cluj și Iași, etc.
Evacuată în timpul celui de-al doilea război mondial, Pinacoteca Municipiului Ploiești se va reînființa sub denumirea de Muzeul de Artă Ploiești în anul 1955.
În anul 1969, autoritățile atribuie Muzeului de Artă Ploiești actualul sediu din Bulevardul Independenței nr. 1, Palatul „Ghiță Ionescu”, care a găzduit, dupa 1919, Prefectura Județului Prahova.
2. Muzeul „Nicolae Grigorescu” Câmpina
Pictorul Nicolae Grigorescu a trăit în această casă ultimii ani de viață: 1904 – 1907, aici fiind și ultimul său atelier. El s-a retras aici spre sfârșitul vieții, împreună cu toată familia – soția sa, Maria Danciu și fiul, Gheorghe.
A ales acest oraș pentru aerul său patriarhal și mai ales pentru împrejurimile de o inegalabilă frumusețe: malurile Prahovei, împrejmuite de dealuri acoperite de o vegetație specifică, albastrul fără sfârșit al cerului, elemente ce le întalnim adesea în operele sale din această perioadă.
Casa, construită chiar de artist, a ars în timpul Primului Război Mondial, deoarece, din nefericire, aici fusese stabilit Cartierul General German ce răspundea de întreaga zonă, astfel că, aproape de finalul războiului, un mare incendiu a distrus-o in întregime. O parte dintre obiecte, în special cele de la parter, au putut fi salvate, ceea ce a făcut posibilă reconstituirea celor mai importante camere (atelierul, sufrageria, biblioteca). Nu s-a putut salva însa nimic din dormitoarele de la etaj, astfel că reconstituirea acestora a fost imposibilă.
Reconstituirea s-a desfășurat între 1954 – 1955, iar muzeul memorial (parter și etaj) a fost pus la dispoziția publicului larg în 1957.
Marea majoritate a obiectelor de aici au aparținut familiei, restul au fost procurate din colecții particulare. Reconstrucția s-a desfășurat sub directa îndrumare a fiului artistului, fotografiile din timpul vieții artistului fiind de mare ajutor.
Planurile de reconstrucție au fost realizate de arhitectul câmpinean – Popisteanu, în timp ce Nae Guage, sculptor amator și fost ucenic al lui Grigorescu timp de mulți ani, a contribuit împreuna cu Gheorghe Grigorescu, fiul artistului, la refacerea cât mai fidelă a clădirii.
Sursă informații: http://www.artmuseum.ro/
